Sunt Mariana, o mamă din Ploiești, care altădată aștepta cu sufletul la gură să-și audă fata, Andreea, la telefon. Acum, orice apel de la ea vine cu o strângere de inimă, pentru că știu că în spatele glasului se ascunde o nouă rugăminte de bani. Împreună cu soțul meu, Ion, ne zbatem între iubirea părintească și durerea de a ne simți folosiți, neștiind când și unde s-a rupt legătura noastră sinceră.
Am trăit sub același acoperiș cu soacra mea, unde fiecare clipă era cronometrată cu strictețe. O secundă de neatenție însemna o masă pierdută sau o zi fără apă caldă. Povestea mea e despre lupta dintre dorința de libertate și regulile absurde ale unei case conduse cu mână de fier.
M-am născut într-o maternitate din Iași, iar la doar câteva ore după ce am venit pe lume, mama m-a lăsat acolo, spunând că nu poate avea grijă de un copil bolnav. Am crescut printre străini, în orfelinate reci, mereu cu speranța că într-o zi cineva mă va iubi pentru cine sunt, nu pentru ce am. Povestea mea este despre lupta cu respingerea, dorința de apartenență și curajul de a merge mai departe, chiar și atunci când lumea pare să te fi uitat.
