Mă numesc Maria și la 70 de ani, m-am trezit într-un moment de cumpănă, simțindu-mă sufocată de povara visurilor nerealizate. Întreaga mea viață am trăit pentru alții, iar acum, când toți s-au dus sau s-au așezat la casele lor, mă simt invizibilă în propria mea poveste. În sfârșit am curajul să privesc în oglindă și să mă întreb dacă nu e timpul să trăiesc și eu… pentru mine.
Într-o zi în care abia mai puteam respira de boală, soțul meu m-a lovit pentru că nu i-am gătit. Atunci am înțeles că nu mai pot trăi în minciună și am semnat actele de divorț, în ciuda amenințărilor soacrei. Povestea mea e despre curajul de a alege sănătatea și demnitatea în locul aparențelor.
Niciodată nu am crezut că la 60 de ani voi mai simți fluturi în stomac. Povestea mea este despre o dragoste care a venit când nimeni nu se mai aștepta, nici măcar eu. Am învățat să mă pun pe primul loc, chiar dacă familia mea nu a înțeles la început.
