Am ajuns să-mi număr pastilele și banii de pâine în aceeași seară, în timp ce în apartamentul meu stăteau fiica mea, ginerele meu șomer și nepoata mea. Am luat cea mai grea decizie din viața mea și i-am rugat să plece, ca să pot închiria locuința și să nu mor de foame sau fără medicamente. De atunci trăiesc cu liniștea facturilor plătite și cu durerea că mi-am pierdut o parte din familie.