Am rămas văduvă cu trei copii și un salariu minim, iar când am cerut ajutor mamei mele mi-a spus că și-a crescut copiii și acum vrea să trăiască
Am simțit cum mi se taie picioarele când directoarea grădiniței m-a sunat să-mi spună că iar nu are cine să-l ia pe cel mic, iar eu eram blocată la muncă, cu șefa deja la limită cu mine. Trăiesc de la un salariu minim la altul, cu chirie, facturi și trei copii care au nevoie de mine în același timp, iar mama mea a ales să se retragă din viețile noastre exact când aveam cel mai mult nevoie de ea. Scriu asta pentru că încă mă întreb dacă sunt o fiică nerecunoscătoare sau doar o mamă disperată care încearcă să nu se prăbușească.