Mi-am pierdut fiica într-un accident pe care nu-l voi putea uita niciodată. Am fost absent trei ani din viața Elizei, iar acum încerc să repar timpul irosit. Îmi spun mereu: oare pot dragostea și regretul să vindece ceea ce am lăsat neîmplinit?
Totul s-a schimbat în ziua în care soțul meu, Sebastian, a fost diagnosticat cu o boală gravă. Relația deja fragilă cu soacra mea, doamna Dorina, s-a prăbușit sub povara preferințelor și geloziei ei pentru fratele mai mic al soțului meu, Adrian. Povestea noastră s-a transformat într-o luptă surdă de loialitate, durere și speranță pe muchie de cuțit.
Mă numesc Radu și, de când am plecat din casa noastră, fetele mele, Andreea și Ioana, nu mai vor să vorbească cu mine. Am ajuns să mă uit la pozele lor pe telefon, întrebându-mă unde am greșit și dacă mai pot repara ceva. Povestea mea e despre vină, dor și speranța că dragostea de tată nu moare niciodată.
