Am simțit cum mi se taie picioarele când nora mea mi-a spus, în pragul ușii, că nu mai pot veni neanunțată și că îl tulbur pe copil. Eu mi-am crescut singură fiul cu mâinile mele, cu foame, frig și rușini înghițite, iar acum mă uit la el cum tace și lasă distanța să se așeze între noi. Mă doare nu doar ce spune ea, ci mai ales liniștea lui, pentru că din liniștea asta simt că am ajuns, încet, scoasă din propria familie.